Definify.com
Definition 2025
scriþan
scriþan
Old English
Verb
scrīþan
Conjugation
Conjugation of scrīþan (strong class 1)
| infinitive | scrīþan | tō scrīþanne |
|---|---|---|
| indicative | present | past |
| 1st-person singular | scrīþe | scrāþ |
| 2nd-person singular | scrīþest | scride |
| 3rd-person singular | scrīþeþ | scrāþ |
| plural | scrīþaþ | scridon |
| subjunctive | present | past |
| singular | scrīþe | scride |
| plural | scrīþen | scriden |
| imperative | ||
| singular | scrīþ | |
| plural | scrīþaþ | |
| participle | present | past |
| scrīþende | (ġe)scriden | |
Descendants
- → English: shrithe